„Oamenii nu se schimbă , doar evoluează sau involuează. ” …Să mai cred asta? …Oamenii simt nevoia de schimbare și nu au,neapărat, o evoluție sau o involuție. De exemplu, maturizarea.Simți nevoia de ea sau te obligă circumstanțele . Nu e dezvoltare, dar nici de-un lips nu te poți plânge. E schimbare și punct. Tu decizi dacă ai atins un nivel superior sau te mai uiți puțin în urmă.

Iubirea…și ea se schimbă,chiar dacă e pentru aceeași persoană. Timpul trece, omul învață…și învață până și să iubească. Învață, de fapt,să-și facă iubirea să conteze …și acel „Te iubesc la infinit!” poate să însemne mai mult pe zi ce trece.

Timpul se schimbă. Nu mă refer la trecerea propriu-zisă a timpului, ci la cum o percepem noi… O secundă în lumină este o secundă. O secundă în întuneric este mai mult. Un minut cu persoana iubită este o secundă. Un minut cu persoana nepotrivită este un an. Ziua schimbă noaptea și noaptea schimbă ziua…și împreună te schimbă pe tine, ca om.
Deci, oamenii se schimbă sau nu?!